Foto

miercuri, 18 februarie 2015

Teatrul Național Marin Sorescu

 
Cunoscut anterior sub numele de Teatrul National din Craiova,Teatrul National Marin Sorescu este o institutie teatrala publica de cultura finantata de Ministerul Culturii si Patrimoniului National.

   Fondat în 1850, teatrul a fost denumit după omul de cultura și scriitorul local Marin Sorescu, în anii de după Revoluția din 1989.
    Angajarea, în 1956, la Teatrul National din Craiova, a unei intregi promotii de actori (George Cozorici, Amza Pellea, Silvia Popovici, Constantin Rauțchi, Victor Rebengiuc, Dumitru Rucăreanu, Sanda Toma), împreuna cu profesorul lor, Vlad Mugur, a marcat un moment deosebit de important. Aceștia vor deveni peste ani generația de aur a teatrului romanesc.
   Teatrul Național Marin Sorescu a participat pana în prezent la peste 150 de festivaluri si turnee din întreaga lume și a fost distins, in urma unor reprezentații de mare clasa, cu numeroase premii și distincții: Festivalul International de la Edinburg, Festivalul Teatrului Americilor de la Montreal, Festivalul International al Artelor Scenice de la Sao Paolo, Festivalul Lincoln Center (USA), Festivalul de la Avignon, Festivalul Convenției Teatrale Europene de la Stockholm, Festivalul de Teatru de la Dublin, Festivalul International de Teatru MESS-Sarajevo etc.
Acest teatru este primul din Europa de Est care a devenit membru al Convenției Teatrale Europene. 

                                                                                    Sursa: http://locuridinromania.ro

Așa că teatru avem...de ce să nu-l populăm din când în când?

7 comentarii:

  1. Foarte bine conturată această istorie a acestei frumoase instituții. Chiar nu aveam idee de faptul că Teatrul Național „Marin Sorescu” a dat unii dintre cei mai mari nume ai generației de aur a teatrului românesc. Bravo mă! Mândru de oltenii mei :D

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. si sunt convins ca va mai da. Ex: Sorin Leoveanu, Catalin Baicuș și ar mai fi...

      Ștergere
  2. Foarte interesant! Un loc cu o istorie in spate, nu doar ca institutie de cultura. Mai ales din punct de vedere al umanului, care-si lasa amprenta mai mult decat orice. Si da, sper ca oamenii sa mearga mai des la teatru (si sper ca politicienii sa renunte la taxa pe cultura si sa si-o vare undeva adanc...ahem!)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ce e dureros...faptul ca avem un oras plin de istorie si prea putini sunt constienti de asta...

      Ștergere
  3. Destul cu teoria :) Cand mergem la teatru? Am tot zis ca ajung la Rinocerii, dar mereu s-a suprapus cu diverse plecari sau imobilizari. Mergem in formatie blogosferica la prima aparitie a Rinocerilor?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Daniel, ar fi o idee buna...eu propun sa discutam la sedinta despre asta...

      Ștergere
  4. Colaborarea cu regizorul Silviu Purcarete este un moment artistic deosebit si cele 8 spectacole realizate impreuna au fost bine primite de critica teatrala si au fost recompensate cu numeroase premii nationale si internationale.

    RăspundețiȘtergere